Atât pasteurizarea, cât și conservarea pentru a ucide microorganismele periculoase din alimente, inclusiv bacteriile, drojdiile și mucegaiul. Pasteurizarea găsește alimentele direct, cel mai adesea lapte, în timp ce metoda de conservare necesită plasarea alimentelor un container etanș, înainte de fierberea acestuia, fie într-o baie de apă sau într-un recipient de presiune.
Pasteurizarea poate avea loc în două moduri, în funcție de durata de conservare dorită. Pasteurizarea regulată creează o perioadă de depozitare de două până la trei săptămâni și implică încălzirea laptelui la cel puțin 161,6 grade Fahrenheit timp de 15 secunde. Ultra-pasteurizarea implică încălzirea hranei până la 280 de grade Fahrenheit timp de aproximativ două secunde și asigură o perioadă de depozitare de aproximativ nouă luni. În ceea ce privește conservarea, decizia de a folosi un canner de baie cu apă sau un caner de presiune depinde de tipul de aliment conservat. Alimentele cu conținut ridicat de acizi, cum ar fi fructele, pot fi conservate cu un rezervor de baie de apă. Alimentele cu conținut scăzut de acizi, cum ar fi legumele, conțin un organism unic numit toxina botulinică, care necesită un canner de presiune pentru ao ucide.
Există o mare dezbatere despre faptul dacă laptele trebuie sau nu trebuie să fie pasteurizat. Activiștii de lapte activi susțin că actul de pasteurizare ucide vitamine importante și nutrienți în lapte. Deși este dovedit că pasteurizarea ucide vitamina C în lapte, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor susține că laptele nu este o sursă importantă de vitamina C și că, în ansamblu, pasteurizarea nu reduce valoarea nutritivă a laptelui. p>
