Sărurile de bilă emulsionează grăsimile prin acoperirea lor, astfel încât să nu se grupeze împreună și să iasă din corp ca deșeu. Acest lucru facilitează digestia intestinului subțire și absorbția grăsimilor.
Grăsimea este dificilă pentru organismul să digere în forma sa naturală. Grăsimea este hidrofugă, în timp ce enzima responsabilă de digestia grăsimilor, lipaza, este solubilă în apă. Deoarece este solubil în apă, nu poate accesa interiorul particulelor de grăsime pentru a le digera.
Emulsifierea este procesul organismului de a descompune grăsimile în părți mai mici și de a le ușura digerarea. Sarurile biliare joaca un rol crucial in acest proces. Ficatul folosește colesterol pentru a produce săruri biliare, care sunt în continuare reglementate de flora bacteriană din ficat. Aceștia sunt responsabili pentru a ajuta organismul să descompună și să absoarbă grăsimi și substanțe nutritive solubile în grăsimi.
Când grăsimea se deplasează prin intestinul subțire, se rupe în picături mici. Aceasta este o parte importantă a procesului de emulsificare, dar nu poate ajuta la procesarea grăsimilor pe cont propriu. Grasimile de grasime au tendinta de a se regrupa odata ce grasimea este rupta, ceea ce face dificila lipaza sa o proceseze. Sărurile de săruri funcționează cu un alt tip de moleculă biliară numită fosfolipide pentru a acoperi picăturile astfel încât să nu se regrupeze. Lipaza poate digera grăsimea.