Exemple de acțiuni voluntare ar fi difuzate, sărituri, mâncări sau mersul pe jos. O acțiune voluntară este o persoană care controlează conștient.
Acțiunile voluntare diferă de acțiunile involuntare, deoarece trebuie să se acorde o anumită formă de gândire acțiunilor voluntare. Acțiunile involuntare sau acțiunile reflexice includ respirația și strănutul.
Acțiunile voluntare au fost descrise pentru prima dată de Aristotel în cartea sa "Etica Nicomacheană". În cartea sa, el clasifică acțiunile în trei grupuri: voluntară, involuntară și nonvoluntară. El credea că acțiunile voluntare erau cele conduse de pasiunile, dorințele și ambițiile unei persoane. Persoana care efectuează aceste acțiuni trebuie să fie pe deplin conștientă de alegerile pe care le face.