Perspectiva sociologică este studiul vieții umane, al interacțiunilor sociale și al modului în care aceste interacțiuni formează grupuri și societăți întregi. Perspectiva sociologică este înrădăcinată în trei teorii fundamentale.
Introducere în perspectiva sociologică
Perspectiva sociologică presupune să ia în considerare rolul așteptărilor societății și a mediilor sociale și modul în care ele modelează acțiunile și gândurile unei persoane. Examinând perspectiva sociologică, este posibil să dobândim o înțelegere mai profundă a societății și a poporului ei și să punem la îndoială mediul social care poate trece neobservat. Mediile sociale și factorii studiați includ genul, etnia și vârsta. Printre factorii suplimentari se numără veniturile și educația. Unul dintre obiectivele perspectivei sociologice este acela de a arăta cât de profund este o persoană afectată de societate și de forțele ei sociale, chiar și atunci când este vorba de lucruri care pot părea probleme personale. Privind lumea prin lentila sociologică, este posibil să explicăm comportamentul social.
Cele trei perspective sociologice majore sunt perspectivele simbolice, funcționale și de conflict. Fiecare teorie ajută la o înțelegere mai bună a ceea ce formează viața unei persoane și interacțiunile sociale.
Perspectiva simbolică
De asemenea, cunoscut sub numele de teoria interacțiunii simbolice, aceasta este o perspectivă care pune un mare accent și un înțeles simbolic asupra interacțiunilor sociale pe care oamenii le dezvoltă. Această teorie a fost introdusă de filosoful George Herbert Mead, dar poate fi urmărită înapoi la Max Weber. Acesta examinează semnificațiile pe care oamenii le impun asupra obiectelor, evenimentelor și comportamentelor.
Teoria funcționalistă
Aceasta este o teorie a lui Emile Durkheim care analizează modul în care este posibilă ordinea socială și modul în care societatea rămâne stabilă. Acesta afirmă că fiecare parte a societății funcționează pentru a asigura stabilitatea întregii societăți. Instituțiile societății, precum guvernul, sunt cele mai puternice părți. Dacă o societate este dezorganizată, ea trebuie să se schimbe pentru a se stabiliza. Scopul teoriei funcționaliste este menținerea ordinii sociale.
Teoria conflictelor
Teoria conflictelor derivă din lucrările lui Karl Marx și studiază modul în care puterea și constrângerea afectează ordinea socială. Marx credea că cei cu cele mai mari resurse politice, economice și sociale ar avea cea mai mare putere în societate. Acești oameni puternici ar menține ordinea socială prin dominație. Cu toate acestea, atunci când oamenii câștigă putere, se consideră că se face în detrimentul altora. Această teorie este puternic politică și nu ia în considerare nici un fel de unitate socială.
Metode de cercetare pentru perspectiva sociologică
Sociologii folosesc mai multe metode de cercetare atunci când investighează perspective sociologice. Acestea includ cercetarea calitativă și cantitativă, care se traduce în efectuarea de sondaje și interviuri. Metodele de investigare includ, de asemenea, observația participantului (care necesită să fie un observator al unui grup fără a interfera cu mediul înconjurător), analiza conținutului, analiza comparativă și analiza istorică.
Perspective sociologice contemporane
Există mai multe perspective sociologice contemporane care s-au dezvoltat în ultima parte a secolului al XX-lea. Două dintre cele mai notabile perspective sunt feminismul și sexualitatea. Sociologia feminismului discută teme precum heterosexualitatea instituționalizată, patriarhia capitalistă și egalitatea. Perspectiva sociologică asupra sexualității discută rolul societății în influențarea identității de gen și analizează rădăcinile sexualității într-un context cultural. Acest domeniu de studiu a avansat înțelegerea societală a ceea ce este sexualitatea și a extins definițiile sexualității și identității de gen.
