Discriminarea poate duce la sănătate fizică slabă, stres, anxietate, depresie și scăderea plăcerii interacțiunilor sociale. Discriminarea de toate felurile poate afecta negativ relațiile, ocuparea forței de muncă și calitatea vieții.
Discriminarea vine în mai multe forme, incluzând vârsta, rasa, orientarea sexuală, dizabilitatea și identitatea culturală. Persoanele care au prezentat o anumită formă de discriminare raportează niveluri mai ridicate de stres și anxietate decât cele care nu au. Acest lucru le face mai puțin înclinați să se asocieze și să coopereze cu ceilalți. Ele devin supuse stereotipurilor, ceea ce poate avea ca rezultat o frecvență redusă și o plăcere a interacțiunilor sociale. Persoanele supuse discriminării continue pot, de asemenea, să se răstoarne la alții și să reacționeze la discriminarea cu violență.
Consecințe fizice
Când sunt supuse discriminării, oamenii raportează o gamă variată de probleme de sănătate. Raspunsurile fizice acute la discriminare includ ritm cardiac crescut, ulcere gastrice, probleme digestive si transpiratie profunda. De-a lungul timpului, cei care au experimentat discriminare raportează o rată mai mare a bolilor și bolilor cronice comparativ cu populația generală. Persoanele care au fost discriminate sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile de a avea acces la asistența medicală corespunzătoare. Din cauza consecințelor cronice asupra sănătății fizice cauzate de discriminare, persoanele afectate sunt mai predispuse să-și evalueze sănătatea globală ca "săracă" sau "medie" în loc de "bună". Sănătatea slabă este legată de stresul cronic, care crește odată cu frecvența și durata discriminării pe care o persoană o trăiește.
Consecințe psihologice
Efectele discriminării se manifestă și în moduri psihologice. Stresul și anxietatea sunt consecințe emoționale majore ale discriminării. Când adulții sunt expuși la discriminare, ei dezvoltă un sentiment sporit de vigilență. Acestea își pot schimba comportamentul ca rezultat, ceea ce le adaugă și la nivelul lor de stres. Membrii grupurilor marginalizate, de exemplu, s-ar putea simți nevoia crescută de a se arăta eleganți, ordonați și prezenți în public pentru a obține servicii și pentru a evita hărțuirea. Unii nu pleacă de acasă fără să pregătească un răspuns adecvat la amenințările și insultele pe care le simt că s-ar putea confrunta. Uneori, nivelurile de stres ale oamenilor cresc cu percepția de discriminare, chiar dacă nu suferă hărțuire la acea vreme. De-a lungul timpului, persoanele care sunt discriminate pot dezvolta depresie. Sentimentele lor de încredere în sine, de stimă de sine și de scăpare de sine în timp ce sunt în mod repetat insultate, ignorate și excluse de la evenimentele sociale. Acest lucru se desfășoară, de asemenea, la locul de muncă, unde persoanele pot fi transferate pentru o creștere sau promovare datorită identității lor. În unele cazuri, muncitorii raportează că au fost concediați și retrogradați din cauza rasei, religiei, sexului și a altor factori. Alcoolul și abuzul de droguri sunt de obicei mai mari în rândul persoanelor care au fost discriminate. Ca și în cazul afecțiunilor fizice, supunerea la discriminare determină persoanele cu probleme psihologice consecvente să raporteze o calitate mai scăzută a vieții și sănătatea generală precară.
Afectează copiii și ceilalți
Pe lângă persoana afectată, impactul discriminării poate avea un efect asupra altora. Un părinte care se confruntă cu discriminare, de exemplu, ar putea fi mai puțin capabil să ajute un copil să-și atingă potențialul. Ca urmare a suferinței părintelui, copilul devine mai probabil să dezvolte probleme comportamentale. De-a lungul timpului, efectele discriminării pot modifica modul în care creierul percepe informații, ceea ce poate determina o scădere a funcției cognitive, capacitatea de planificare și capacitatea de a lua decizii logice.
