Renașterea a fost o perioadă în care transformarea, adoptarea și elaborarea au fost văzute ca alternative alternative la aderarea strictă la sistemele tradiționale ale perioadei medievale care au precedat-o. Noile concepte, cum ar fi sectorul bancar și cointarea banilor care au început să se apropie de sfârșitul sistemului feudal medieval, au început să se înflorească și să înflorească în noul climat urban al orașelor-state renascentiste. Declinul sistemului feudal și economia acestuia însoțită de proprietate a condus la un interes sporit față de bani ca mijloc de schimb îmbunătățit în timpul Renașterii.
În timpul Renașterii, statele-națiuni și orașele-state conduse de monarhii au început să ia locul conacelor feudale și fiefdome. Monarhiile au privit comerțul și comerțul ca mijloc de a câștiga avere și putere și ca o modalitate de a slăbi puterea baronilor feudali și a proprietarilor de terenuri. Centrele urbane ale Renașterii s-au dezvoltat în huburi de influență și bogăție, iar comerțul și împrumutul de bani servesc drept fundație.
Renașterea a provocat, de asemenea, un interes crescut în explorarea pe mare, dar cu intenția de a genera profit. Dezvoltarea unor noi rute comerciale accesibile pe mare presupunea rolul unui stimulent economic.
