Socializarea produce sentimente de fericire, reduce stresul, anxietatea și depresia și chiar îmbunătățește funcția cognitivă, calitatea vieții și longevitatea. Oamenii sunt, prin natura lor, creaturi sociale. Persoanele de toate vârstele, genurile și personalitățile beneficiază de interacțiunea cu ceilalți, dar răspund la stimulii sociali în diferite moduri.
Unii oameni, clasificați ca extroverți, au nevoie de o stimulare socială constantă. Extroverții frecventează frecvent petreceri, dansuri și funcții sociale. Ei se dezvoltă în interacțiunile cu ceilalți; cu cât vorbiți și acționați mai mult, cu atât mai bine. Într-adevăr, introvertele au nevoie de o socializare, dar necesită și timp singură. Extroverții și introvertele obțin aceleași avantaje prin implicarea în interacțiunile sociale, deși volumul și frecvența amestecului cu alții variază. Ambele tipuri de personalitate se bucură de beneficiile fericirii și de satisfacția care decurg din implicarea în conversații și împărtășirea ideilor și opiniilor cu alții. Angajarea în conversații mici generează sentimente de fericire, dar conversațiile profunde și semnificative produc mai mult.
Femeile beneficiază de interacțiunea socială, îngrijindu-și pe alții și acționând ca prieteni. Chiar se bucură de o speranță de viață mai lungă din conexiuni emoționale și interacțiuni intime. Mai mulți oameni sociali de toate vârstele văd mai multe niveluri de activitate mentală și fizică decât colegii mai puțin sociali. Potrivit Institutului Național pentru îmbătrânire, stimularea socială îmbunătățește sănătatea și reduce declinul cognitiv în rândul persoanelor în vârstă. Chiar și dozele mici de interacțiune umană produc rezultate. Activitățile precum exercițiile de grup, jocurile de bord și alimentația meselor cu alții produc stimulare și satisfacție socială.
