Adăugarea de sare în apă mărește densitatea întregii soluții. Ca rezultat, soluția are un punct de îngheț mai mic, după cum arată exemplul de apă de mare. În medie, apa de mare are salinitatea de aproximativ 3,5%, iar punctul de îngheț este de aproximativ -1,9 grade Celsius, în timp ce apa curată îngheață la 0 grade Celsius.
Compoziția chimică a sării prezintă o rețea cu ioni de clor și sodiu stivuite împreună într-un raport de 1: 1. Adăugarea de sare în apă duce la o atracție între moleculele de apă și ionii de sodiu sau clor, în funcție de molecula particulară, iar această atracție este mai puternică decât legătura dintre sodiu și clor. Ca rezultat, apa trage latura în afară, dizolvând sarea.În regiunile polare, apa de mare este mai săracă decât în alte locuri de pe glob. Când gheața se formează, sarea nu se poate uni cu cristalele de gheață, iar gheața este practic proaspătă. Sarea care nu se alimentează cu gheața se amestecă cu restul de apă sărată care se află acolo, formând o soluție salină care devine atât de densă încât se scufundă sub straturi mai puțin dense de apă de mare. În locuri mai temperate din ocean, niciuna din apă nu părăsește soluția sub formă de gheață, iar salinitatea rămâne mai constantă.