Călugărul superior al unei mănăstiri este cunoscut ca un stareț. O călugăriță de același rang este numită stareț și prezidează o mănăstire.
Cuvântul "abbot" înseamnă "tată" și derivă din cuvântul latin "abbas", precum și din cuvintele vechi engleze "abbod" și "abbad". Titlul este folosit în multe religii, inclusiv în creștinism.
Un călugăr este omul care și-a dedicat viața pentru a-și sluji religia prin luarea ordinelor sfinte. Acest proces implică adesea luarea de jurăminte a sărăciei, ascultare și castitate. Călugării trăiesc într-o mănăstire, în care viața lor de zi cu zi este structurată în conformitate cu regulile stabilite de liderii bisericii, inclusiv de abatele. Normele subliniază faptul că onorează pe Dumnezeu și pe biserică.
