"Jugglerul doamnei noastre" este povestea lui Barnaby, care a renunțat la jonglerie pentru a deveni călugăr, dar a fost întristat de incapacitatea lui de a contribui la viața artistică și literară a mănăstirii. Barnaby a hotărât să-și ofere talentele sale jonglerii Doamnei Fecioare Maria și statuia ei a venit la viață pentru el. Povestea este o scurtă pildă care recomandă virtuțile unei simplități umile.
Viața ca jongler a fost dificilă pentru Barnaby, în timp ce călătorea din oraș în oraș în Franța. Barnaby este descris ca un om umil al lui Dumnezeu, care suferă vreme rece și alte probleme cu răbdare și recunoștință pentru ceea ce are.
Într-o zi, Barnaby sa întâlnit cu un călugăr, care ia explicat că viața monahală era dedicată în întregime laudelor lui Dumnezeu și Maicii Domnului. Barnaby ia spus călugărului că își va părăsi cu bucurie comerțul cu jongleri pentru această viață de devotament. Călugărul a fost atins de simpla credință a lui Barnaby și ia permis să se alăture mănăstirii. Barnaby a fost descurajat în curând, simțindu-se însă că avea foarte puține de oferit în comparație cu ceilalți călugări. Aveau atât de multe daruri și le foloseau pentru a-și glorifica pe Dumnezeu. Barnaby nu știa ce putea face până nu a auzit că un călugăr relaționează o poveste despre un bărbat care nu cunoștea nici o rugăciune decât Ave Maria sau Hai Maria. La moartea omului, trandafirii i-au ieșit din gură, un semn miraculos de aprobare cerească a devotamentului său umil.Un timp mai târziu, ceilalți călugări s-au dus la capela și l-au găsit pe Barnaby să facă jonglarea în fața statuii Fecioarei. Ei s-au supărat, până când au văzut statuia Maicii Domnului, care a venit la viață și a șters transpirația din fruntea lui Barnaby. Călugării au recunoscut imediat că cei cu inima simplă au fost binecuvântați cu un dar unic, permițându-i să se apropie de Dumnezeu.
