Teorema impulsului de impuls afirmă că un impuls care acționează asupra oricărui sistem modifică impulsul întregului sistem. Impulsul este efectul unei forțe nete care acționează asupra unui corp pentru o anumită perioadă de timp și Momentul este forța din interiorul unui corp datorită vitezei sale.
Impulsul este definit din punct de vedere matematic ca forță care acționează asupra unui corp ori pe durata acelei forțe și este notat cu "J." Momentul este definit matematic ca fiind produsul masei corpului și viteza lui și este notat cu "P." Momentul poate fi considerat ca fiind capacitatea unui organism de a rezista forțelor de oprire, ceea ce înseamnă că, atunci când este supus unei forțe de oprire, impulsul unui corp tinde să-l mențină în direcția actuală.
Conform teoremei impulsului de impuls, schimbarea momentului unui corp este egală cu impulsul care acționează asupra corpului. Impulsul și impulsul sunt ambele cantități vectoriale, ceea ce înseamnă că ambele posedă magnitudinea și direcția. Deci, în funcție de direcția impulsului, schimbarea momentului unui corp poate fi pozitivă sau negativă. Dacă forța netă care acționează asupra corpului acționează în direcția în care corpul se mișcă, viteza corpului crește, mărind astfel impulsul său. Dacă forța netă acționează în direcția opusă a corpului, schimbarea momentului este negativă, iar viteza corpului scade și ea.
