Pietrele sedimentare se găsesc acoperind o majoritate a crustei superioare a Pământului. Formate din depunerea noroiului și a nisipului îngropat și comprimat pentru a forma rocă solidă, rocile sedimentare încep de obicei viața sub apă, la suprafața Pământului, pe măsură ce apele se usucă.
Vremea și eroziunea sparg pietrele în bucăți mici, care sunt depozitate în mări adânci, lacuri sau râuri. În timp, straturile de depozite se îngrămădesc. Aceste straturi și apa de deasupra generează presiune pe straturile de dedesubt, compactând și cimentând particulele împreună. Acest proces este ceea ce transformă sedimentul în rocă.
Stâncile sedimentare pot avea mai multe elemente structurale unice, care oferă indicii despre modul în care au fost depuse. Cele mai multe se găsesc în straturi orizontale, adesea înregistrând o istorie unică a Pământului de la straturile mai vechi, mai mici până la straturile superioare mai tinere. Mineralele, în bucăți de plante și alte materii organice, sunt adesea prinse în sedimente, devenind înglobate în stâncă în timp ce se formează. Mecanismele de rupere pot fi înglobate în straturi dacă piatra a fost formată în apă. Fisurile de nămol pot fi, de asemenea, conservate, indicând un mediu umed înainte de a fi uscat. Uneori, pe straturi se păstrează amprentele picăturilor de ploaie, urme de urme și alte indentări.
