Segregarea, potrivit unor cercetători, lărgește decalajul dintre bogați și săraci. Populațiile minorităților, cum ar fi afro-americanii, locuiesc în principal în zonele interioare ale orașului. Orașele interioare conțin resurse mult mai puține, cum ar fi instituțiile de îngrijire a sănătății, școli și chiar băncile decât zonele urbane. Accesul limitat la educație rezultat din segregare produce efecte negative asupra grupurilor minoritare. Fără educație și modele de succes, elevii din zonele sărace văd oportunități limitate de carieră și de stabilitate financiară. Membrii cu succes ai populației segregate părăsesc de multe ori, reducând în continuare gradul de speranță și optimism în cadrul comunităților minoritare. Zonele sărăcăcioase, de asemenea, văd mai puține venituri fiscale decât zonele mai bogate. O bază fiscală mai mică reduce oportunitățile de înființare și creștere economică, ceea ce duce la o economie locală în stagnare. Criminalitatea și bandele apar în zone segregate, întrucât zonele sărace beneficiază de o patrulare mai mică a poliției. Segregarea produce diferențe în lingvistică și cultură, care servește ca o barieră psihologică între majoritatea și populațiile minoritare.
Cum se confruntă segregarea cu oamenii?
Gama largă de efecte de segregare include izolarea politică, lingvistică și socială a minorităților, creșterea ratei criminalității și a sărăciei în zonele segregate și consecințele economice. Segregarea se produce în mediul local, și probleme naționale. Segregarea restricționează mobilitatea socială, oportunitățile educaționale și ocuparea forței de muncă pentru persoane de anumite rase, religii și identități etnice.
