Odată ce glicoproteinele sunt capabile să detecteze o celulă gazdă care este lipsită de un genom viral, glicoproteina se leagă de suprafața celulei gazdă. Odată legat de celula gazdă, plicul viral se conectează cu membrana gazdă a celulei gazdă și transferă genomul viral în interior pentru a începe infecția virală.
Această interacțiune între glicoproteinele virale și receptorii de pe suprafața celulei gazdă imită o blocare și o cheie. Dacă glicoproteina virală furnizează o cheie care este capabilă să aleagă mai multe încuietori de receptor de suprafață celulară, atunci gama de gazde virale este ridicată.
Un exemplu de virus care recunoaște o celulă gazdă este legarea HIV numai la regiunile CCR-5 de pe o celulă sanguină albă. Glicoproteinele care ies din membrana virusului HIV se atașează la regiunea CCR-5 ca o cheie și o cheie pentru a deschide ușa pentru SIDA inevitabilă.
