Maglevul (levitatie magnetica) a fost inventat de americani James R. Powell si Gordon T. Danby. Hermann Kemper, Robert Goddard și Emile Bachelet sunt, de asemenea, creditați cu cercetări și dezvoltări importante care au dus la această invenție.
Un tren maglev funcționează prin folosirea principiilor de bază ale forțelor magnetice opuse pentru a permite unui tren să "plutească" deasupra pistei pe care o călătoresc. Ieșirea magnetică asigură o formă de propulsie fără trecere pentru un tren, permițând viteze mai mari de 350 mph. Robert Goddard și Emile Bachelet au venit cu primul concept pentru un tren maglev la începutul anilor 1900, iar mai multe lucrări în acest domeniu au fost efectuate în anii 1930 de către inventatorul german Hermann Kemper.
