Un pasaj urmat de magma în interiorul unui vulcan sau subteran se numește o conductă. Magma constă, în general, din piatră topită sau parțial topită și poate conține minerale cristalizate, xenolituri din conductă, o porțiune lichidă sau topitură și gaze dizolvate. După ce magma ajunge la suprafață, este considerată lavă.
O altă parte a unui vulcan este camera de magmă, care stochează o cantitate mare de rocă topită sub presiune sub scoarța Pământului. Aerisirea principală este un punct de pe crusta Pământului care este slăbit și permite magmelor să ajungă la suprafață. Partea superioară a orificiului principal este considerată gâtul, locul în care cenușă, rocă și lavă izbucnesc din vulcan. Unii vulcani conțin găuri secundare, care permit eruperea lavei din mai multe puncte.
