Spațiul personal al unui dansator este zona din jurul corpului, numită kinesphere. Această zonă este mai mică sau mai mare, pe măsură ce dansatorul se mișcă și își schimbă pozițiile, și se numește proximitate kinesphere sau kinesphere de mare distanță.
Acest concept a fost dezvoltat de Rudolf Laban, dansator și coregraf care a remarcat arta mișcării și a fondat Analiza Mișcării Laban. Alte tipuri de spațiu folosite în dans sunt spațiul activ și spațiul de performanță. Spațiul activ este un concept abstract care apare când spațiul însuși are un sens semnificativ. Spațiul de performanță se referă pur și simplu la zona în care are loc dansul.
