O societate ierarhică implică două sau mai multe organisme care lucrează împreună pentru a asigura supraviețuirea lor într-o structură stratificată definită. Într-o societate ierarhică anumite poziții și statuturi sociale au mai multă prestigiu și importanță decât altele. Societățile ierarhice nu sunt, în general, meritocrații, în care oamenii primesc răsplată și statut doar ca răspuns la realizarea lor. Companiile ierarhice funcționează cu o poziție "de vârf" care este protejată și râvnit.
Privind modelele științelor sociale, cum ar fi teoria structural-funcțională, unii teoreticieni cred că toate societățile sunt, într-un fel sau altul, ierarhice. Ideologia privind subiectul ierarhiei este că societățile nu funcționează corect fără un anumit tip de vârf și de jos. Ierarhia în societate vine în multe forme, de la faraonii care guvernează sclavii vechiului Egipt până la căpitanii industriei care folosesc nenumărați muncitori cu salarii minime din întreaga lume.
Atunci când o societate este ierarhică, stratificarea atinge aproape fiecare parte a vieții de zi cu zi. În aceste societăți, familiile și indivizii aspiră la un stil de viață și o situație socială, în care au mai multă bunăstare și libertate personală. Unele societăți ierarhice au o istorie a cuceririi și a industriei, în care familiile au o șansă de mobilitate ascendentă. Alte societăți cu sisteme ierarhice sunt atât de rigide, încât orice șansă de a avansa în ele este aproape imposibilă.
