ScvO2 sau "saturația centrală a oxigenului în vase", este o măsurătoare a relației dintre consumul de oxigen și consumul de oxigen în organism. Dacă valorile ScvO2 sunt scăzute, atunci oxigenul livrat este insuficient pentru cererea metabolică a corpului și o valoare ridicată a ScvO2 arată că oxigenul este ridicat pentru cererea organismului. Valorile normale ale ScvO2 sunt egale cu aproximativ 70%.
Țesuturile și organele necesită oxigen, dar nu pot fi stocate pentru utilizare ulterioară; toate oxigenul utilizat pentru procesele metabolice trebuie să provină din sistemul arterial. Consumul de oxigen este măsurat prin luarea diferenței dintre oxigenul eliberat de artere și oxigenul returnat inimii de către venele. Valorile ScvO2 sunt în general mai mari decât saturația oxigenului venoasă mixtă sau valorile Sv02, deoarece măsurătorile ScvO2 nu sunt amestecate cu sângele venos din sinusul coronar, deși ambele valori au aceeași tendință. Aceste valori sunt considerate unul dintre semnele vitale din sănătatea unui individ, deoarece măsoară echilibrul de oxigen într-un individ care este necesar pentru a susține viața. La persoanele care consumă oxigenul este mai mică decât cererea de oxigen, apare hipoxia tisulară locală sau foametea la oxigen. Hipoxia tisulară globală este o evoluție cheie în eșecul multi-organ și, eventual, în deces.
