Mișcarea rotativă, denumită și mișcare de rotație sau mișcare circulară, este mișcarea fizică care se produce atunci când un obiect se rotește sau se rotește pe o axă. Acest tip de mișcare este analizat în același fel ca mișcare liniară.
Ori de câte ori un obiect este referit ca având o mișcare rotativă uniformă sau o mișcare circulară uniformă, aceasta înseamnă că viteza și direcția mișcării obiectului nu se schimbă. Cu toate acestea, obiectele pot avea variații în mișcarea lor rotativă. De exemplu, inerția poate influența mișcarea rotativă în anumite moduri.
Inerția unui obiect este rezistența sa la schimbări în mișcarea sa de rotație. Obiectele care au o mulțime de inerție vor necesita mult mai multă energie pentru a-și schimba viteza sau poziția pe axa rotației lor.
Inerția este importantă pentru înțelegerea mișcării rotative, deoarece explică de ce obiectele care au mișcări de rotație se comportă așa cum o fac. De exemplu, o roată pentru biciclete, care este foarte grea, va necesita o forță mai mare pentru ao transforma decât o roată de bicicletă care este foarte ușoară. Roata grea are mai multă inerție, deci va fi mai rezistentă la o creștere a vitezei sale decât roata ușoară.
Inerția ajută, de asemenea, la explicarea modificărilor poziției pe axa de rotație a obiectului. Un alt exemplu simplu al acestui fenomen în acțiune poate fi explicat prin roți de biciclete. Când cineva se așează pe o bicicletă care nu se mișcă deloc, poate fi incredibil de greu pentru persoana să-și mențină echilibrul. Asta pentru că roțile nu se rotesc deloc, deci nu există prea multă inerție acolo pentru a rezista schimbărilor în poziție. Dacă cineva se mișcă pe bicicletă, totuși, roțile rotative au o inerție mult mai mare, astfel că roțile vor rezista în mod natural schimbărilor în poziția lor verticală, astfel că persoana este mult mai puțin probabil să-și piardă echilibrul.
