Legea viscozității lui Newton este o ecuație constitutivă care descrie modul în care un fluid rezistă încercărilor de a trece prin el. Este adevărat cu unele lichide și eșuează în altele. Prin urmare, nu este considerată o lege fundamentală a naturii.
Un fluid Newtonian are o viscozitate constantă, ceea ce înseamnă că acesta continuă să acționeze ca un fluid independent de stresul aplicat acestuia. Când forța este mărită, există o rezistență mai mare. Această cantitate de exerciții rămâne proporțională, indiferent de forța aplicată.
Fluidele non-newtoniene nu au o vâscozitate constantă. Rezistența lichidului variază în funcție de cantitatea de forță administrată. Oobleck este considerat a fi un lichid non-newtonian deoarece se comportă ca un solid atunci când este aplicată suficientă forță.
Potrivit unor alte site-uri de știri, un lichid cu o vâscozitate scăzută, de exemplu apa, este subțire. O viscozitate mai mare înseamnă că un lichid este gros, ca mierea. Potrivit Wikipedia, vâscozitatea unui lichid depinde, de obicei, de compoziția și temperatura acestuia, chiar dacă este lichid Newtonian.
Există alți factori care pot afecta vâscozitatea lichidului, cum ar fi expunerea la un câmp magnetic. Multe fluide non-newtoniene se abat de la lege, incluzând lichide subțiri sau îngroșate, lichide tixotropice, lichide reopectice și materiale plastice Bingham.
