În esență, interacțiunea socială este definită ca modul în care oamenii vorbesc și interacționează unul cu celălalt. Interacțiunea socială depinde de structura societală în care se produc comunicările.
Exemple de structuri societale în care intervine interacțiunea socială includ totul, de la unități de familie până la biserici, la agenții guvernamentale până la instituții de învățământ. În plus, o structură societală în care se produce o interacțiune socială nu trebuie să fie ceva care există pentru o perioadă extinsă de timp. După cum sa menționat, o structură socială poate include o organizație de lungă durată ca o biserică, dar poate include și un grup de prieteni afară pentru o noapte în oraș.
Interacțiunea socială necesită, de asemenea, un angajament reciproc. O persoană individuală de spionaj sau de urmărire a unui alt nu se consideră interacțiune socială deoarece contactul nu este dorit de cel puțin o parte. Acest lucru este valabil și pentru acei oameni care comit crime împotriva altor persoane. Pe de altă parte, interacțiunea socială nu impune ca ambele părți să fie în aceeași cameră ca și celelalte. Trimiterea unei scrisori unui prieten, două părți care vorbesc de bunăvoie la telefon sau două părți care joacă un joc pe Internet se consideră tot ca interacțiuni sociale.
