Autonomia în etică se referă la libertatea individuală sau dreptul de a lua decizii fără a fi forțați. Conceptul de moralitate socială, politică și etică conferă indivizilor dreptul rațional de a-și face propriile alegeri în cunoștință de cauză. Deciziile individului sunt, de asemenea, ghidate de principiile corecte și sănătoase, date de conștiința sensibilă și definite de societate.
Autonomia în etică, cunoscută și sub numele de drept de autoreglare a indivizilor, traversează multe discipline, de la filosofie, religie, medicină și politică până la sistemele internaționale ale drepturilor omului. Autonomia în etică constituie baza multor profesii și cerințe de carieră. De exemplu, este un concept important în domeniul biomedical atât pentru pacienți, cât și pentru practicienii din domeniul biomedicinei. Oferă pacienților dreptul la medicamentele la care sunt supuși. Acesta este un drept care, în mod tradițional, nu a fost acordat pacienților. Cu toate acestea, din cauza autonomiei în etică este acum acceptabilă, deși pacienților li se poate permite să își exercite autonomia doar atunci când sunt stabili în mod mental. Pe lângă autonomia în medicină, dreptul se aplică și în etică. De asemenea, are un impact crucial în politică, deoarece acordă oamenilor libertatea și dreptul de a lua decizii cu privire la cine să le guverneze.
