Diderot a fost editorul general al Enciclopediei, un efort masiv de a răspândi cunoștințele, în special cele privind tehnologia și artele mecanice, populației generale. Participanții la acest proiect au crezut că această cunoaștere ar putea depăși sentimentele reacționare și religioase ale epocii. Filozofii iluminismului au crezut că rațiunea și intelectul ar trebui să ghideze societatea și că metoda științifică ar putea să avanseze cunoașterea umană și să ofere o cale spre adevăr.
Împreună cu mulți gânditori francezi de iluminare, Diderot a tratat Biserica Catolică cu o suspiciune gravă. Deși credințele sale religioase au variat de-a lungul vieții sale de la teism la ateism la deism, Diderot a atacat în mod obișnuit moralitatea convențională a zilei și a fost chiar închis pentru scrierile sale. "Pensees philisophiques" (gândurile sale filosofice) atacă atheismul și creștinismul, dar a fost interzis și ordonat să fie ars de către guvernul francez. Chiar și Enciclopedia cu privire la educație, sub ediția lui Diderot, a fost ocazional împiedicată de producție din cauza viziunilor heterodoxice și radicale din unele articole minore.