Unele culori din Biblie reprezintă calități negative, cum ar fi suferința sau păcatul, în timp ce altele reprezintă calități pozitive, inclusiv puritatea și divinitatea. Negru, stacojiu, alb, gri și albastru sunt unele dintre culorile din Biblie care au semnificații simbolice clare.
Biblia asociază de obicei culoarea neagră cu suferința umană cauzată fie de foamete, de boală sau de moarte. De exemplu, Apocalipsa 6: 5 descrie un călăreț al unui cal negru; contextul versului explică faptul că acest călăreț ridică prețurile alimentelor, reprezentând astfel foamete. Lamentațiile 4: 8 descriu israeliții ca fiind un popor în disperare, suferind de război și de foame. Versetul descrie, de asemenea, aspectul lor ca culoare de funingine, negru. Biblia asociază stacojiu cu păcat și cu redevență. De exemplu, Isaia 1:18 descrie modul în care Dumnezeu, chiar dacă păcatele sunt la fel de adânci ca sângele stacojiu pe lână, poate ierta până la punctul în care o persoană este în întregime curată. Matei 27: 27-30 arată că Pilat îl îmbrăca pe Isus cu o rochie de cărămidă din cauza credinței romane că el a pretins că este rege al evreilor.Albul este adesea asociat cu divinitatea, precum și cu virtuțile purității și neprihănirii. De exemplu, Apocalipsa 7:14 descrie pe cei care supraviețuiește marelui necaz ca purtând haine albe după purificarea lor prin sângele Mielului. Apocalipsa 6: 2 folosește, de asemenea, alb pentru a descrie primul călăreț, care primește autoritatea de a cuceri.
