O altă diferență între compuși organici și anorganici este că materia organică va arde, dar materia anorganică nu va arde. Substanța organică se găsește în organisme vii sau care trăiesc odată, deci este biologică. Materia anorganică este obținută în general din materii ne-vii, deci este minerală în natură. Compușii anorganici sunt mai puțin complexi decât compușii organici. Prezența carbonului previne formarea compușilor organici din săruri. Compușii anorganici pot forma săruri și sunt ușor solubili în apă.
Materia organică are o viteză mai mică de reacție decât materia anorganică. Rata de reacție mai lentă permite formarea de produse mai complexe în timpul reacției. Când sunt scufundate într-o soluție apoasă, compușii anorganici sunt conductori mai buni ai căldurii și electricității decât compușii organici. Substanța organică are puncte de topire și puncte de fierbere mai reduse decât materia anorganică. Majoritatea legăturilor ionice se formează în materie anorganică, în timp ce legăturile covalente sunt prezente în materie organică. Benzina, ureea, metanul și îngrășămintele sunt exemple comune ale materiei organice. Apa, aerul, mineralele și metalele pure sunt câteva exemple de materii anorganice.
