Undele sonore pot fi reflectate. Ele reflectă cel mai adesea când au lovit un obstacol în calea lor, cum ar fi un zid tare. Unele unde sonore se vor reflecta când sunetul trece de la un mediu la altul, cum ar fi trecerea de la aer la apă.
Restul undelor sonore care lovesc un mediu diferit vor fi transmise prin mediu și vor continua să călătorească. Atunci când se reflectă o undă sonoră, poate rezulta un ecou sau o reverberație. Diferența constă în percepția creierului asupra valului sonor ca un sunet diferit sau ca o prelungire a aceluiași sunet. Creierul păstrează percepția sunetului pentru o zecime de secundă după ce sunetul a lovit timpanul. Dacă o undă de sunet reflectată lovește urechea înainte ca această perioadă să se termine, sunetul este perceput ca reverberație și ca parte a primului sunet, dar dacă se aude după ce această perioadă este terminată, este percepută ca un ecou. >