Majoritatea sticlelor au o consistență mai fluidă la temperaturi de aproximativ 1350 grade Fahrenheit. La această temperatură, sticla are consistența mierei sau a siropului.
Sticla este considerată rece la temperatura camerei. Compoziția sa nu începe să se schimbe până când nu atinge o temperatură cuprinsă între 700 și 900 de grade. La aceste temperaturi, sticla începe să aibă consistența unei instaurări de budincă. Cei care lucrează cu sticlă știu că ajunge la o temperatură funcțională la aproximativ 1250 de grade, unde are consistența taffy.
Procesul de răcire a sticlei de la aceste temperaturi extrem de ridicate trebuie făcut în mod lent pentru a reduce riscul de crăpare sau spargere a sticlei.