Sunetul este creat atunci când energia mecanică se deplasează printr-un mediu elastic, cum ar fi aerul. Aceste valuri de energie se deplasează în ureche, unde creierul le interpretează ca sunet, alergând ascultătorii la potențiali prădători, amenințări de mediu, alimente, apă sau colegi. Audierea sunetului unui tigru care se apropie, o cascadă iminentă sau o potențială masă au sporit șansele de supraviețuire precoce a omului. Dezvoltarea limbajului a sporit dependența umană de auz, deoarece oamenii au învățat să exprime idei mai complexe prin sunet.
În timpurile moderne, auzul traficului sau al unui restaurant al unui alertă avertizează oamenii la aceleași pericole și atracții. Oamenii și animalele au început să folosească comunicarea vocală cu mult înainte de dezvoltarea limbajului, alergându-se unii pe alții la amenințări, alimente și prieteni. Maimuțele mari, cum ar fi cimpanzeii și gorilele, oferă exemple excelente de comunicare vocală pre-limbă. Când sunt observate în grupuri, ele pot fi văzute comunicând unul cu celălalt printr-o varietate de sunete și gesturi.
