Barometrele măsoară presiunea aerului pentru a ajuta la prezicerea vremii și pentru a determina altitudinea unei aeronave. Barometrele de mercur măsoară presiunea ca presele de aer pe o cisternă de mercur, schimbând înălțimea unei coloane de mercur care se extinde printr-un vid într-un tub de sticlă. Barometrele aneroide măsoară presiunea directă a aerului pe o diafragmă flexibilă și sunt mai puțin precise decât barometrele de mercur.
Meteorologii folosesc barometre de mercur pentru a urmări tendințele schimbărilor de presiune a aerului. Barometrul constă dintr-un tub de testare îngust, în vid, inversat într-un container mai larg de mercur. Atmosfera împinge în jos mercurul expus în vasul mai larg. Această forță împinge mercurul în vid în tubul îngust. Pe măsură ce forța se schimbă, înălțimea mercurului din tub se schimbă. Meteorologii măsoară forța presiunii prin citirea unei scale pe o parte a tubului de sticlă.
Barometrele aneroide sunt mai portabile decât barometrele de mercur. Acest lucru le face un instrument preferat pentru prognoza meteo la domiciliu și pentru măsurarea altitudinii în aeronave. Dispozitivul constă într-un cilindru care conține un vid parțial. Cilindrul are un capac flexibil care se deplasează în sus și în jos prin vidul parțial ca răspuns la modificările presiunii aerului. Un ac se sprijină pe suprafața flexibilă și transferă modificările presiunii la un indicator care măsoară presiunea pe un cadran integrat.
