În funcție de capacitatea de tamponare, solul poate fi afectat de ploaia acidă prin creșterea nivelului de pH. Rezultatul unui pH cu un pH ridicat este epuizarea substanțelor nutritive și a mineralelor din sol, eliberarea de substanțe nocive cum ar fi aluminiu și alte probleme ecologice. Solul cu un nivel ridicat de pH este afectat în mod special de ploaia acidă.
Ploaia acide nu distruge imediat ecosistemele, dar creșterea în creștere cauzată de degradarea solului cu ploi acide devine mai gravă în timp. Printre substanțele nutritive și mineralele dizolvate de ploaia acidă se numără magneziu, potasiu și calciu. Plantele trebuie să absoarbă aceste substanțe pentru a crește. Lipsa de nutrienți și expunerea toxică lasă plantele sensibile la elemente, cum ar fi furtunile de ploaie și vremea rece.
Ploaia acidă poate lua forma de ceață, zăpadă sau praf uscat. Efectul corosiv al ploii acide asupra solului este văzut pe scară largă pe vârfurile cheilor din Munții Appalachieni. Pământul acestor vârfuri este înmuiat de ceață acră, la fel ca multe păduri de înălțime. În timp ce ploaia este întotdeauna oarecum acidă din cauza oxidării, aerul poluat cu oxizi de azot și dioxid de sulf crește pH-ul ploii la un nivel dăunător. Ploaia cu un pH între 2 și 4 este considerată dăunătoare.
