Atunci când o memorie nu este stocată în memoria pe termen lung a creierului, se numește un eșec de codificare. Amintirile de codificare reușite necesită o valoare semantică a memoriei în sine.
Codificarea memoriei este variată și afectată de simțuri. Codarea vizuală implică stocarea memoriei prin intermediul informațiilor senzoriale vizuale adunate prin vedere, ajutând la stocarea memoriei pe termen lung. Codificarea semantică este principala cauză a memorării pe termen lung a memoriei. Apare atunci când o memorie are un anumit sens sau poate fi legată de un eveniment pe care creierul îl percepe ca valoroasă să-și amintească. Dacă memoria nu face parte din codificarea semantică, poate apărea o eroare de codare și este posibil ca memoria să nu fie stocată pe termen lung.