Filosofia socială este o ramură a anchetei filosofice care explorează aspecte legate de organizarea socială, comportamentul, instituțiile și punctele de vedere. Acesta abordează frecvent subiecte precum noțiunea de individualism și modul în care oamenii se comportă în medii de grup. Filosofia socială vede, de asemenea, în mod regulat o suprapunere extensivă cu alte sub-domenii filozofice și cu disciplinele de științe sociale.
Filozofia socială are adesea multe în comun cu știința politică și filosofia, datorită interesului său față de ideile de autoritate, drepturi și proprietate, precum și în probleme legate de stratificarea claselor, identificarea claselor, contra și subcultura. Filosofia socială analizează, de asemenea, surse alternative de influență sau putere socială, cum ar fi cele exercitate de o celebritate sau de un intelectual neafiliat cu guvernul. În mod similar, filosofia socială se poate preocupa de fenomene socio-culturale, cum ar fi culte, modă, muzică, comportament de mulțime și religie.Fiindcă filozofia socială este adesea legată de mai multe științe sociale, ea se adresează frecvent datelor empirice ca parte a procesului său, spre deosebire de alte domenii ale filozofiei, în special în ceea ce privește experimentarea gândirii. Unele dintre cele mai des întâlnite filozofii sociale sunt sociologia, economia, științele politice, psihologia și diferitele domenii ale antropologiei.
Într-o zonă mai abstractă, filosofia socială împărtășește o varietate de preocupări cu etica filosofică sau axiologia. Este interesat de capacitatea de a izola virtuțile corecte și de modul în care noțiunile de moralitate sunt aplicate comportamentului individual și de grup. Într-un exemplu celebru, Jeremy Bentham a susținut un concept numit utilitarism, care propunea ca bunăstarea individuală să fie întotdeauna subordonată bunăstării grupului. Datoritorii acestei filosofii susțin că plasează o prea mare pretenție asupra voinței masei, ignorând eventualele protecții pentru un cetățean unic sau pentru minorități.
