Doctorii diagnostichează aproximativ 670.000 de persoane în fiecare an cu insuficiență cardiacă, susține WebMD. Sângele se mișcă mai încet prin inimă și corp la persoanele cu insuficiență cardiacă. Corpul nu primește suficiente oxigen și substanțe nutritive din inimă, ceea ce duce la întinderea camerelor cardiace pentru a menține mai mult sânge la pompă. Totuși, mușchiul în cele din urmă devine mai slab și nu poate să pompeze eficient sângele. Rinichiul răspunde prin reținerea fluidelor și a sării, ceea ce poate duce la acumularea de organe ale corpului. Ridicarea fluidului poate congestiona corpul, de unde și numele de "boală cardiacă congestivă".
Insuficiența cardiacă rezultă din condiții care afectează mușchiul inimii, explică WebMD. Cauzele comune ale insuficienței cardiace sunt boala coronariană, infarctul miocardic, cardiomiopatia și hipertensiunea arterială. Simptomele insuficienței cardiace includ congestia pulmonară, retenția de lichide, oboseala crescută și bătăile inimii rapide sau neregulate. Simptomele insuficienței cardiace pot fi ușoare până la severe, constante sau neregulate, sau nu sunt deloc prezente. Pentru a diagnostica boala cardiacă congestivă, medicii cer, de obicei, istoricul medical, să efectueze examene fizice și să comande teste suplimentare, cum ar fi raze X și teste de sânge.
