Prejudecările personale sunt obstacole subliminale care pot submina luarea deciziilor imparțiale. Ei introduc în mod obișnuit opinii și sentimente nejustificate în contemplarea unei probleme, ceea ce face dificilă o decizie obiectivă și neutră. Frecvențele obișnuite includ prejudecăți de confirmare, efectul de halou, părtinire de preconfidență și gândire de grup.
Confidențialitatea este tendința ca indivizii să caute dovezi care să confirme propriile convingeri, în timp ce concomitent cu discounturile să contrazică dovezile. De exemplu, un individ care crede în medicina holistică caută povești de succes în timp ce ignoră sau critică dovezile care scad eficacitatea sa. Efectul halo este aplicarea caracteristicilor pozitive ale unei persoane în diverse trăsături și scenarii. De exemplu, există o tendință ca oamenii atractivi să fie automat considerați prietenoși, generoși și inteligenți, chiar dacă aceste trăsături nu se aplică neapărat.
Încrederea în suprasolicitarea este o supraestimare puternică în credibilitatea și cunoașterea unui individ sau a unei surse. De exemplu, mulți indivizi ar putea crede automat o reclamație doar pentru că a fost susținută de un medic sau de un expert. În cele din urmă, grupul are în vedere ideea că un grup de factori de decizie va avea tendința de a lua decizii care să confirme uniformitatea sau armonizarea grupului, ceea ce duce la decizii defectuoase sau iraționale. Sensul grupului devine evident atunci când grupurile își supraestimează puterea și neprihănirea, păstrează atitudini închise și sunt presați să mențină unanimitatea în cadrul grupului.
