Discursul servește multe funcții, inclusiv transmiterea de informații, stabilirea legăturilor interpersonale și influențarea stărilor emoționale și psihice atât în vorbitor, cât și în ascultător.
Discursul este una dintre pietrele de temelie ale societății moderne. >Discursul este alcătuit din mai multe părți care sunt combinate și analizate inconștient în conformitate cu metodele învățate de evaluare. Vorbirea include, de asemenea, multe aspecte nonverbale ale comunicării, cum ar fi vocalizările și limbajul corpului. Fiecare parcelă de vorbire este influențată de setarea, tonul, relația dintre părțile implicate și nenumărați alți factori.
Discursul posedă, printre altele, următoarele componente:
- Formularul de mesaj, cum ar fi poezia, proza și conversația
- Subiect, care evaluează în mare măsură ce este vorba cu discursul
- Context sau setare
- Cod, unitățile de semnalizare ale căror limbaj este compus
- Listener și difuzor
Vorbirea depinde parțial de înțelegerile împărtășite, permițând consensul în privința transmiterii și recepționării semnalelor codificate. Aceste coduri nu au rolul de a ascunde informații, ci de a eficientiza difuzarea acestora prin utilizarea straturilor, texturarea discursului plat cu ton, context și intenție. Acest lucru permite transmiterea unei cantități mai mari de informații într-un interval mai mic de timp.
Discursul este unul dintre instrumentele prin care ființele umane se conectează unul la celălalt. Învățarea de a vorbi este un ritual timpuriu al trecerii în viața umană. Aproape toți oamenii folosesc vorbirea în viața de zi cu zi.
