Elementele care determină moralitatea depind de individ și de cultura din jur; totuși, emotiile fundamentale ale omului, credințele religioase și opiniile politice sunt factori decisivi în stabilirea moralității. Moralitățile apar din superego, regiunea creierului care controlează sentimentele de vinovăție și conștiință, conform lui Sigmund Freud.Freud, cunoscut ca tatăl psihanalizei, a crezut că superego-ul încorporează valori de la figurile părinților și ale altor autorități, precum și dictatele morale din societate. O teamă de pedeapsă influențează adesea un sentiment de bine și rău. Cu toate acestea, trăsături precum compasiunea și empatia sunt în general considerate a fi inerente în psihicul uman. Corupția morală poate fi, de asemenea, internalizată în superego, provocând astfel de probleme cum ar fi rasismul și sexismul.
Religiile tipic stabilesc standarde de comportament care determină moralitatea. De exemplu, cele Zece Porunci din Biblie descriu un cod de conduită care influențează normele societății occidentale.Sentimentul de corectitudine care derivă din principiile morale este inerent în sistemele judiciare din întreaga lume. Există dezbateri cu privire la faptul dacă moralitatea este sau nu subiectivă și determinată de situație sau este obiectivă și categorică corectă sau greșită în toate situațiile. Printre exemple se numără problema avortului, cenzura și dreptul de a purta arme. Psihologii și sociologii consideră adesea că moralitatea evoluează în timp în funcție de schimbarea circumstanțelor vieții.
