Diferitele tipuri de frustrare sunt împărțite în frustrarea mediului, frustrarea personală, frustrarea cauzată de conflicte și conflictul motivator. Frustrarea este reacția la obstacolele sau greutățile care împiedică un individ să atingă un scop.
Frustrarea din mediul înconjurător este frustrarea care apare din mediul unui individ, cum ar fi locul de muncă sau familia sa. De asemenea, poate apărea într-o formă fizică, cum ar fi ploaie prelungită, foamete, inundații sau cutremure.
Frustrarea personală este cauzată atunci când o persoană încearcă să atingă un scop nerealist sau impractic. Când o persoană se confruntă cu frustrare din cauza limitărilor sale ca persoană, se numește frustrare personală. De exemplu, un student cu inteligență medie, care speră să obțină cel mai mare punctaj în clasa sa, sau o persoană provocată fizic care dorește să concureze cu oameni potriviți într-o cursă, va experimenta probabil frustrarea personală.
Se spune că o persoană se confruntă cu frustrarea produsă de conflicte atunci când nu se află în relații bune cu oamenii pe care trebuie să îi facă în mod regulat. Poate fi cauzată de ostilitatea pe care o simte față de ceilalți sau de ostilitatea pe care o au ceilalți față de el. O astfel de frustrare conflictuală apare de obicei între colegi sau între un angajat și angajator.
Conflictul motivațional apare atunci când o persoană are ideologii contrastante. De exemplu, un individ care își apreciază independența și are nevoie de relații puternice cu ceilalți poate avea frustrare motivațională.
Răspunsurile la frustrare includ furia, pierderea încrederii, stresul și depresia. Meditația și o perspectivă sănătoasă asupra vieții pot ajuta la combaterea frustrării.
