Funcția primară a ADN-ului este de a trimite instrucțiunile necesare pentru dezvoltarea, supraviețuirea și reproducerea organismelor vii. ADN-ul conține informațiile necesare pentru a crea proteine, iar proteinele sunt folosite pentru a completa funcțiile specifice. Proteinele sunt molecule complexe care servesc funcții diferite și furnizează caracteristici fizice organismelor. Pentru a îndeplini diferite funcții, secvențele ADN sunt transformate în mesaje care sunt folosite pentru a produce proteine.
Proteinele diferite servesc diferite funcții. Proteinele structurale sunt folosite pentru a dezvolta materiale de construcție, cum ar fi colagenul, în timp ce proteina de transport transportă substanțe precum hemoglobina în sânge. Secvențele ADN sunt utilizate pentru a regla cantitatea de proteină produsă și când și cum are loc producerea.
Instrucțiunile din ADN sunt folosite pentru a crea proteine într-un proces în două etape. Prima etapă necesită ca o enzimă să citească informațiile din ADN și să copieze informațiile într-un acid ribonucleic mesager sau ARNm. A doua etapă traduce ARNm într-o limbă care este înțeleasă de aminoacizi. Aminoacizii sunt blocurile fundamentale ale proteinelor. Limbajul mRNA instruiește dezvoltarea celulei într-o ordine exactă de legare la un aminoacid precis, care creează o proteină specifică. Există 20 de tipuri diferite de aminoacizi care se pot lega în diferite ordine pentru a crea o varietate de proteine.
