Dispersia luminii albe se referă la separarea sa în diferite componente de culoare. Lumina albă sau lumina vizibilă constă în culorile roșu, portocaliu, violet, verde, albastru și galben. Acest fenomen poate apărea atunci când lumina albă se deplasează printr-o prismă de sticlă.
Lumina albă care intră în prisma este refractată în diferite unghiuri, determinând separarea acestei lumini în diferite culori. Fiecare dintre aceste culori are o lungime de undă diferită. Pe măsură ce crește gradul de refracție, lungimea de undă scade. O lungime de undă mai scurtă înseamnă că lumina se îndoaie mai mult decât la o lungime de undă mai lungă. Lumina roșie și portocalie prezintă lungimi de undă mai lungi, în timp ce lumina albastră sau violetă are cele mai scurte. Lungimile de undă ale diferitelor culori de la roșu prin intervale violente între 400 și 700 nanometri, unde lumina violet este de aproximativ 400 nanometri și roșu este de 650 nanometri.