Un electrolit slab este o substanță care formează ioni într-o soluție apoasă, dar nu disociază complet. Când se dizolvă, un electrolit slab nu se dispersează complet în ioni. Soluția conține în schimb atât ioni, cât și molecule. Câteva exemple de electroliți slabi sunt acidul carbonic, acidul acetic și amoniacul.
Un electrolit slab are de obicei doar un procent de ionizare cuprins între 1 și 10 procente. Aceasta înseamnă că partea cea mai mare a electrolitului este un compus sau molecula neionizată care rămâne aceeași chiar atunci când este dizolvată în apă. Electroliții slabi sunt fie acizi slabi, fie baze slabe. Acidul fosforic și acidul fluorhidric sunt acizi slabi, în timp ce amoniacul și piridina sunt baze slabe.
