Mutațiile sunt bune, rele sau neutre, în funcție de locul în care acestea apar și de ADN-ul pe care îl modifică. Unele mutații sunt bune și rele, în funcție de gradul în care un individ are mutația. p>
O mutație este o modificare a secvenței ADN care modifică proteina pentru care codurile ADN-ului. Uneori apar mutații datorită deteriorării sursei externe, cum ar fi radiațiile ultraviolete. Excesul de radiații ultraviolete de la soare uneori cauzează mutații care duc la o celulă să devină canceroasă. Cele mai multe mutații care dăunează unei componente ADN sunt dăunătoare.
Alte mutații apar datorită ștergerii sau inserției perechilor de baze ADN. O astfel de ștergere la om conferă rezistență la HIV sau un debut întârziat al SIDA. Oamenii care sunt heterozigoți pentru mutație, adică posedă o genă mutantă și o genă normală, înregistrează o progresie mai lentă a SIDA. Persoanele care dețin două copii ale genei sau sunt homozigote, sunt rezistente la HIV. Cercetările sugerează că aceeași mutație conferă rezistență fie la ciumă bubonică, fie la variolă. Mutațiile în ADN-ul necodificat sau ADN-ul junk sunt neutre și nu au niciun efect asupra organismului.
Mutațiile punctuale sunt mutații ale unei singure perechi de bază. O anumită mutație de punct determină anemia celulelor secerate. Pentru cei care suferă de celule secerătoare, această mutație dăunătoare, care împiedică celulele roșii să transporte corect oxigenul. Totuși, trăsătura cu celule secerătoare este benefică pentru transportatorii cărora le conferă imunitate la malarie.
