Zăpada murdară se topește mai repede decât zăpada curată, deoarece murdăria din zăpadă murdară are culoare închisă, absorbind radiația solară. Acest lucru face ca zăpada murdară să se topească mai repede decât zăpada curată, ceea ce reflectă cea mai mare parte a radiației solare în atmosferă, în loc să o absoarbă.
Curățați zăpada este aproape gheață pură, care are o capacitate mai mare de căldură decât zăpada amestecat cu murdărie. Dirtul are o capacitate mai mică de căldură decât gheața, ceea ce înseamnă că necesită mai multă energie pentru a încălzi același volum de gheață cu 1 grad decât murdăria. Când murdăria se amestecă cu zăpadă, scade capacitatea de căldură a zăpezii. Dacă o zonă semnificativă de zăpadă este acoperită cu câțiva centimetri de murdărie, frigul este izolat de murdăria produsă de căldura radiației solare, cauzând astfel o zonă de topire mai lentă. Acest lucru nu este același lucru cu zăpada murdară creată de zăpadă amestecată cu murdărie.
În munții Himalaia, creșterea poluării din Asia provoacă zăpadă cenușie, observată mai întâi în imaginile satelitului la sfârșitul anilor 1990. Zăpada cenușie sa topit mai repede și în cantități mai mari decât în anii precedenți, când zăpada era încă albă și nepoluată. Acest fenomen a ridicat îngrijorarea pentru ecologiști, având în vedere principalele rezervoare de apă ale regiunii, care sunt ghețarii himaluieni care topesc mai rapid. Ecologiștii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul creșterii temperaturii ghețarului asupra mediului din zonă, inclusiv riscul inundațiilor.
