ARN-ul este important pentru celule, deoarece transmite informații codificate în ADN la organele mici din interiorul celulei, numite ribozomi, care produc proteine în conformitate cu instrucțiunile ARN-ului. ARN este astfel vital pentru funcționarea de bază celula.
ADN-ul conține instrucțiunile de bază pentru o celulă. Informația este codificată în bucăți mici numite codoni, care formează grupuri numite gene. Colecțiile de gene formează grupuri mai mari numite cromozomi. Cromozomii se găsesc în nucleul unei celule.
ADN-ul este atât de important pentru funcționarea unei celule care este puternic protejată în nucleu. Dacă informațiile pe care le conține sunt deteriorate, pot provoca mutații care pot dăuna celulei, o pot ucide sau chiar pot provoca cancer. Cu toate acestea, ADN-ul este atât de puternic protejat încât nu există nici o cale directă pentru trimiterea instrucțiunilor.
ARN este mesagerul biochimic dintre nucleul și fabricile de proteine numite ribozomi, care se găsesc plutitoare în fluidul celulei. Unele ARN-uri, numite ARNm, copiază codonii de informații din nucleu și transportă mesajul către ribozomii din apropiere. Un alt tip de ARN, numit tARN, ajută la copierea mesajului de pe ARNm pe ribozom, astfel încât acesta să poată utiliza informațiile. Un tip de ARN din ribozom, denumit rRNA, formează lanțuri între aminoacizi prin legături peptidice, construind acizii în proteine.
ARN este, de asemenea, important în expresia genelor și în reglarea reacțiilor chimice din interiorul celulei. Micro ARN, sau miRNA, poate inhiba exprimarea genelor prin legarea la mRNA. Ribozimele sunt molecule de ARN care acționează ca enzime, accelerarea reacțiilor biochimice.
În cele din urmă, virușii numiți retrovirusuri utilizează ARN mai degrabă decât ADN ca instrucțiuni de bază. Un astfel de exemplu de retrovirus este HIV.