Herbert Hoover este văzut de mulți critici ca fiind un președinte rău din cauza lipsei sale de efort pentru a pune capăt Marii Depresiuni. Mulți detractori susțin că Hoover a făcut chiar Marea Depresiune chiar mai rău decât a fost. La acea vreme, mulți oameni l-au văzut ca pe un președinte neînduplecat și plin de spirit și pe un comunicator prost.
Criticii lui Hoover spun că a respectat principiile sale conservatoare cu prețul lipsei de a oferi o ușurare reală economiei și oamenilor care suferă ca urmare a Marii Depresiuni. De fapt, cei fără adăpost care au crescut în orașe improvizate au numit-le Hoovervilles în legătură cu situația lor și eșecul lor de a ajuta.
Hoover este, de asemenea, văzut că a exacerbat Marea Depresiune din cauza unor greșeli de politică în timpul președinției sale, care a agravat problema. De exemplu, el a semnat un act tarifar în lege care a provocat războaie comerciale internaționale, agravând economia și făcându-i mai greu pentru cei deja afectați de Marea Depresiune. Unii critici susțin, de asemenea, că Hoover a fost un "nu face nimic", care a simțit că depresia ar trebui să fie acceptată ca un fapt de viață și că oamenii au trebuit să o îndure. Reacțiile inițiale ale lui Hoover la criză nu au făcut prea multe pentru a atenua suferința și el coboară în istorie ca fiind unul dintre cei mai răi președinți.