Meteorologii utilizează Indexul Ridicat (LI) pentru a estima potențialul atmosferei de a produce furtuni severe. Indexul Ridicat măsoară temperatura aerului în atmosferă pentru a determina probabilitatea unei furtuni. Imaginile prin satelit sunt, de asemenea, folosite pentru a urmări furtuni.
Potrivit Weather Weather, furtunile se formează atunci când parcelele aeristice se ridică prin atmosferă după ce sunt încălzite de soare. După ce aerul se ridică, începe să se răcească, ceea ce are ca rezultat condensarea și formarea nori cumuloase. Deoarece aerul continuă să călătorească vertical, norul cumulus se transformă într-un nor de cumulonimbus. Norii cumulonimbus sunt capabili să producă vânturi puternice, tunete, fulgere, ploi intense și tornade. Ele pot ajunge la înălțimi de până la 20 de kilometri deasupra suprafeței Pământului.
Există două tipuri de furtuni: furtuni de masă cu aer și furtuni puternice. Aerul furtuni de masă sunt cele mai frecvente furtuni. Acestea apar cel mai frecvent în zonele tropicale în care se produce încălzirea convectivă a aerului de suprafață umed pe tot parcursul anului. Furtunile puternice apar mai puțin frecvent decât furtunile de masă ale aerului, dar adesea au o vreme severă asociată cu acestea. Aceste tipuri de furtuni sunt de obicei însoțite de vânturi puternice și fulgere frecvente. În unele cazuri, o furtună puternică poate avea, de asemenea, o tornadă sau grindină.
