Cele nouă etape ale lui Loevinger încep cu etapa presocială. Aceasta este o etapă fără ego în care copilul este preocupat doar de satisfacerea nevoilor. Următoarea etapă este impulsivă, în timpul căreia copilul se concentrează asupra propriilor impulsuri. În stadiul de auto-protecție, copilul începe să înțeleagă recompensarea și pedeapsa și folosește această cunoaștere pentru a-și controla impulsurile.
Pe măsură ce copilul petrece mai mult timp cu colegii săi, el intră în stadiul conformist, în timpul căruia comportamentul este condus de nevoia de a se potrivi. În timp ce copilul crește, el intră pe scena auto-conștientă. Pe măsură ce copilul devine mai conștient de sine, el înțelege că există mai multe moduri de a vedea situații. Aceasta este o tranziție spre stadiul de conștiință, în care individul își dezvoltă propriile standarde pentru comportamentul său și pentru lume.
În timp ce o persoană intră în maturitate, începe etapa individualistă. El începe să-și dezvolte singuri viața și să-și dezvolte în continuare propriile standarde ca fiind separat de grupul de la egal. Aceasta trec în etapa autonomă, în care individul învață să facă față conflictelor interioare și să respecte diferențele dintre alte popoare. Etapa finală este etapa integrată, în timpul căreia persoana începe să aprecieze diferențele în altele.