Printre numeroasele efecte ale unei economii în recesiune se numără scăderea ratelor dobânzilor, scăderea profitului, creșterea ratei șomajului și instabilitatea pieței bursiere. Oamenii tind să-și păstreze banii mai degrabă decât să-i cheltuiască, și temerile financiare sunt predominante.
O recesiune este definită ca încetinirea afacerii pe o perioadă de timp, de obicei aproximativ șase luni sau mai mult. Recesiunea începe din mai multe motive, dar efectele sunt previzibile. Odată ce acestea sunt puse în mișcare, un efect de domino predomină, cu un rezultat care provoacă sau agravează altul. De exemplu, atunci când șomajul crește, companiile încep să producă mai puțin și trebuie să elimine și mai multe locuri de muncă. Profiturile scad din cauza lipsei de producție, iar consumatorii se tem să cumpere mai mult decât au nevoie. Oamenii sunt îngrijorați de piața bursieră și încep să-și vândă acțiunile, provocând o panică în care încă mai mulți oameni încep să vândă acțiuni. Atunci când piața bursieră devine instabilă, întreprinderile devin frică și concediază mai mulți muncitori, ceea ce duce la înrăutățirea șomajului. Ciclul vicios, în general, continuă de luni întregi. Între timp, Rezerva Federală încearcă să scadă rata dobânzii pentru a stimula economia. Deoarece oamenii sunt reticenți să acumuleze datorii, ei nu împrumută bani într-o recesiune la fel de ușor, astfel încât afacerile afectate de acest sector al economiei încep să sufere. Piața locuințelor slăbește, iar oamenii se abțin de la cumpărarea unor articole de mare preț, cum ar fi mașinile. Recesiile rulează, de obicei, cursul lor de-a lungul timpului, dar scopul principal este să vă asigurați că nu provoacă o depresie.
