La Convenția din 1818, granița de vest a Statelor Unite și a Canadei a fost înființată la paralela 49. Convenția a pus capăt disputelor legate de frontierele dintre cele două țări și a reprezentat un pas major în reconcilierea dintre Statele Unite și Marea Britanie.
Pe lângă stabilirea unei frontiere de vest pentru Statele Unite și Canada, Convenția din 1818 a restabilit, de asemenea, drepturile pescarilor în anumite ape pentru care controlul era în litigiu între Statele Unite și Marea Britanie, care a condus Canada în acel moment. Statele Unite și Marea Britanie au decis să împartă controlul asupra teritoriului Oregon, care fusese de asemenea în litigiu, timp de 10 ani de la data convenției. Terenurile, cetățenii și sclavii care au fost capturați în timpul războiului din 1812 au fost restaurate la națiunile respective. Deși așezarea și restaurarea terenurilor aflate în dispută au făcut mult pentru a ușura tensiunile actuale dintre Statele Unite și Marea Britanie și a facilitat relațiile pașnice dintre cele două națiuni, a pus de asemenea o bază solidă pentru relațiile de bună voință între Statele Unite și Canada. Până în prezent, granița Statelor Unite și a Canadei este cea mai lungă graniță nesupravegheată din lume, la o lungime de 3,987 mile.Postări similare
Alte postări interesante
