Traheea este o conductă lungă de aer, care duce de la gât la cavitatea toracică superioară, în cazul în care se bisectează pentru a forma bronhiile din stânga și din dreapta. Fiecare bronh se înmoaie în mai multe treceri mici, sau în bronhioles, care eliberează aer în saculete mici în plămânii cunoscuți sub denumirea de alveole. O căptușeală musculară netedă se desfășoară pe căile respiratorii și conține o membrană care produce mucus, care în mod normal ajută sistemul respirator să prevină răspândirea bacteriilor în plămâni, spune dr. Weinberger.
În timpul unui atac de astm, mucoasa musculară se umflă sau se strânge, provocând respirația muncită, iar membrana mucusului produce lichid excesiv, umplând căile respiratorii înguste, notează Asociația Americană a Lungului. Organele respiratorii ale astmului sunt sensibile la stimuli specifici, cum ar fi praful, furia animalelor, fumul sau vremea rece. Atacul netratat sau administrat în mod incorect poate duce la leziuni respiratorii pe termen lung datorită inflamației repetate. Când sistemul respirator este cicatriciat permanent, medicamentele își pierd eficiența și plămânii pot să nu poată distribui suficient aerul.